Discuția în cadrul medierii este o cale rapidă, flexibilă și mai puțin costisitoare decât calea judiciară, potrivit Laviniei Olimid, mediator familial la Bruxelles
Luni a început săptamâna medierii la Bruxelles care va ocupa spațiul public cu numeroase ateliere pentru specialiști și cu prezentarea medierii ca mijloc alternativ de rezolvare a conflictelor. Se va discuta și proiectul de reformă a medierii, a cărui votare va avea loc cel mai probabil în decembrie 2017, potrivit ministrului Justiției. Reforma își propune să definească termenul de « mediere », să extindă medierea la persoanele juridice de drept public, să atribuie un rol mai activ mediatorului și, mai ales, să orienteze cu predilecție părțile spre mediere pentru soluționarea litigiilor lor. NEXUS Traduction&Conseil i-a adresat câteva întrebări doamnei Lavinia OLIMID, mediator familial agreat în Belgia, pentru a percepe mai bine atât profesia de mediator, cât și subtilitățile ei procedurale.
Medierea este o tendință la modă în societatea occidentală, iar Belgia încurajează orientarea părților spre moduri alternative de reglementare a conflictelor (mediere, conciliere, arbitraj). În speță, legislatorul belgian a creat chiar o obligație pentru judecător de a informa părțile despre posibilitatea soluționării prin moduri alternative a conflictelor de tip familial. Ce fel de conflicte anume pot fi soluționate prin mediere?
Cele mai frecvente conflicte care ajung în mediere sunt cele generate de separarea sau divorțul părinților. În Belgia, divorțul din culpă a fost desființat în 2007, iar procedura de divorț a devenit aproape automată, transferând aspectele emoționale ale conflictului conjugal asupra deciziilor privind copiii. Continue reading