IPOTEZE: Populatia asteapta stabilitate politica si economica din partea guvernarii (Jana Musat-Chisalita)

Teza de doctorat “République de Moldavie: quel territoire, pour quelle population?”, sustinuta la 4 inauarie 2012, la Universitatea Jean Moulin Lyon 3, Franta,  autor Jana Musat-Chisalita.

Curriculum Vitae: in prezent – cercetatoare la Ecole doctorale de Droit (Universitatea Jean Moulin Lyon 3). In trecut – ziarista la ziarul “Flux”, “Luceafarul”, colaboratoare media  a dlui Mircea Snegur, primul presedinte al RM. 

CARTIER EUROPEAN: In teza de doctorat pe care ai sustinut-o la inceputul acestui an si a carei protagonista este Republica Moldova, abordezi formarea, securitatea, nationalitatea si identitatea in Republica Moldova. In acest context, care a fost ipoteza principala a tezei tale si prin ce este originala abordarea subiectului?

Jana MUSAT-CHISALITA: In 2007, cand David Cumin, profesorul care acceptase sa devina directorul meu de teza, m-a convocat ca sa-i expun proeictul meu de studiu, nu stiam inca ce abordare sa adopt. Ma gindeam mai mult la un studiu comparativ cu o alta republica ex-sovietica, la evolutia politicii externe sau a relatiilor inter-etnice. Dl Cumin m-a ascultat si apoi s-a exclamat : Ce e cu tarisoara asta mica, ce e cu entitatea moldoveneasca, are ea vreo sansa sa supravietuiasca in conditiile mondializarii actuale ?

Si atunci am zis, bine ! O sa va povestesc cum a fost construita Republica Moldova, o sa ma intorc pe urmele evenimentelor istorice spre Basarabia pana in 1812, acolo unde incepe dependenta de Rusia (Tarista). In anul care, pentru mine, a pus bazele Republicii Moldova de astazi si a schimbat definitiv evolutia geo-istorica si geopolitica a acestui teritoriu. Si o sa argumentez ca entitatea moldoveneasca este de fapt o populatie de romani, izolati de natiunea romana prin porunca lui Stalin.

Deci ideea de baza a fost definirea identitatii nationale a moldovenilor dintre Prut si Nistru, delimitarea frontierelor prin prizma conflictelor teritoriale ulterioare si securitatea acestui teritoriu. Iar originalitatea tratarii subiectului este ca am lucrat direct cu surse in romana, rusa, engleza, germana, etc., cunoscand personal multe persoane de decizie si avand la dispozitie elemente inedite din perioada in care comunistii au prealuat conducerea statului. Experienta de jurnalist m-a ajutat foarte mult, a fost un avantaj incontestabil.

CARTIER EUROPEAN: Intr-un interviu recent acordat pentru “Adevarul” Moldova, scriitorul basarabean Vladimir Besleaga[1] se refera la RM ca la o “nedumerire de stat”. In acelasi context, scriitorul prezice “vremuri tulburi pentur tara”, a caror vina o poarta Mircea Snegur, primul presedinte al RM ca stat independent, care a acceptat acordarea cetateniei noului stat tuturor locuitorilor de pe teritoiul RSSM in 1990. Tu ai avut ocazia sa lucrezi pentru Mircea Snegur, ce parere ai tu despre decizia respectiva?

J.M-C: Pai exact despre aceasta « nedumerire de stat » vroia sa-i vorbesc la inceput dl Cumin. Deci tot respectul dlui Besleaga, a numit RM cu adevaratul ei nume. Multi moldoveni mai zic si astazi, ca vorbesc limba moldoveneasca, deci asta e de nedumerit. Ei prefera sa se exprime in public in rusa, desi neam din neamul lui n-a fost rus, este o nedumerire. Sa fie un subiect perimat acest moldovenizm ? Deloc ! S-a vorbit mult si degeaba ! Deci sa mai vorbim, sa ne dumirim ce si cum, daca tot nu ne este clar. Cit despre vina dlui Snegur, dl Besleaga a avut avantajul sa fie martorul unor evenimente importante.

Eu cred ca e usor sa judecam cind nu suntem noi in situatia respectiva. Mai ales ca moldovenii iubesc sa judece. Dl Besleaga si-a expus parerea, foarte justa, dupa mine, caci are si argumentele adecvate. Dar eu cred ca nu acei locuitori, carora in 1990 li s-a dat cetatenie, au marcat evolutia RM. Fiindca mesajul politic de atunci al guvernantilor nu a fost clar, cetatenii s-au scindat in mai multe miscari. Independenta a adus cu sine extaz, dar si disperare, afectiune, dar si inconstienta. Aceasta etapa de destabilizare a fost prost gestionata sau ignorata de politicieni. Vina dlui Snegur nu a fost acordarea cetateniei unor locuitori rau intentionati. Vina lui a fost ca nu a anticipat toate eventualitatile. Ca nu a actionat rapid,  ferm, subtil. Ca a ezitat.

CARTIER EUROPEAN: In teza ta Mircea Snegur afirma ca nu a fost vreo posibilitate reala de reunire cu Romania si ca nu exista nicio dovada care ar demonstra contrariul. Pentru dumnealui, generatia la putere in acei ani nu avea mentalitatea care ar fi sustinut ideea reintregirii de facto a Basarabiei cu Romania. Cat de credibil este primul presedinte, cand stim ca acesta a fost propus de Moscova “in scopul sa serveasca”, (c.f. interviul cu Vladimir Besleaga)?

J.M-C: Din studiile efectuate, mi-am facut impresia ca dl Snegur, chiar fiind propus de Moscova, a crezut intr-un ideal al renasterii. Dar acest entuziasm a fost de scurta durata. Fiindca mediul sau l-a influentat iremediabil. Si fiindca n-a avut curajul, cred eu, sa mearga peste anumite interese politice. Evident, nu dumnealui decidea totul. Frontul Popular a avut la un moment dat toata puterea in miinile lui. Ce s-a intimplat ? De ce, dupa atitea eforturi depuse de oamenii simpli un esec rasunator ca razboiul din Transnitria a dezechilibrat stabilitatea RM si o dezonoareaza si astazi ? Nu cunoastem foarte multe detalii importante. Oare le vom cunoaste vreodata, noi, cei de jos.  Cert e ca generatia la putere de atunci avea opinii contradictorii. In joc era viitorul statului, era viitorul acestei generatii. Dl Snegur afirma in memoriile sale ca Bucurestiul n-a facut nici o oferta in privinta unei eventuale reunificari. La acest subiect, filozoful si diplomatul roman Neagu Djuvara sustine ca Ion Iliescu era omul lui Gorbaciov. Daca nu are dinsul dreptate, nu are dreptate nici dl Snegur. Altfel, ambii au dreptate si afirmatiile dlui Snegur sunt, intr-o masura oarecare, justificate.

CARTIER EUROPEAN: In “Memoriile” lui Mircea Snegur, mentionate in lucrarea ta, acesta da vina pe Ion Iliescu, care fiind prieten bun cu Gorbaciov, nu ar fi indraznit niciodata sa propuna reunificarea celor doua state romanesti. Iliescu insa acuza actiuni subversive din partea Moscovei si astfel reunificarea pare a fi un fel de proiect pe care nimeni nu l-a avut in gand. Care e de fapt realitatea, daca ai reusit tu sa o deslusesti in cacofonia asta de declaratii si presupuneri?

J.M-C: Dupa cum spuneam, pentru mine, realitatea este ca toata lumea conta atunci pe Moscova. Atat Iliescu, cit si Snegur. Fiindca separarea definitiva de tutela comunisto-sovietica era aproape o iluzie. Crezi ca acesti sefi de stat erau pe deplin convinsi de principiul independentei ? Deci la inceput se pastrau relatiile cu Moscova. Dar foarte rapid lucrurile au inceput sa degenereze. Situatia a iesit de sub control nu numai la Bucuresti si  Chisinau, dar si la Moscova. Reminiscentele comuniste au facut multe pagube. Nici nu-i de mirare vazind milioanele de membri ai partidului comunist sovietic zombati de idei de iluminare a viitorului  leninist. Proiectul de reunificare a existat. Concluzia mea este ca s-a discutat la nivel de grupari politice, nu la nivel de sefi de stat. Adevarati adepti ai acestei idei erau membrii de rind ai Frontului Popular, membrii de pe timpuri.

CARTIER EUROPEAN: Identitatea populatiei din actuala RM este un subiect foarte prezent. Mai multe teze de doctorat, Florent Parmentier (SciencePo Paris), Julien Danero (ULB), Tamara Caraus (RM) sau publicatii ca cea a lui Cazacu si Trifon (Paris), lucrari de masterat, studii, etc., abordeaza tematica in mod original. Care este metodologia folosita pentru a aborda identitatea in lucrarea ta si care sunt concluziile tale la capitolul identitate? Ce suntem de fapt?

Suntem romani si punctum ! Si o pot spune cu un pic de umor, caci e o fraza foarte vehiculata, dar si cu seriozitate. Am citit si eu lucrarile despre care vorbesti, m-a mirat interesul ocidentalilor pentru Republica Moldova. Dar imi zic ca este un teren neexplorat, deci asta este explicatia cea mai valabila. Revin la spusele dlui Besleaga, acest « stat-nedumerire » provoaca intereseul politologilor. Dupa ce a luptat zece ani sa-si construiasca independenta, acest stat alege sa fie condus de comunisti. Si aici se invoca nostalgia dupa trecut si dupa salamul de 16 kopeici. Sau o rubla si ceva, ce conteaza. Instabilitatea si cacofonia persista in RM azi ma mult ca niciodata, eu cred ca si psihologii ar putea face studii asupra fenomenului RM, nu numai juristii si politologii.

Cat despre teoria si contextul metodologic al studiului,  in cea mai mare parte, este vorba de o analiza geopolitica, comparativa si observarea faptelor istorice. Metoda geopolitica a permis studierea teritoriului dintre Prut si Nistru tinind cont de contextul strategic, istoric, geografic, demografic, cultural intr-o perioada bine definita. Prin metoda behaviorista si structural-functionala am urmarit determinarea interesului national al teritoriului basarabean, al comportamentului gruparilor politice in timpul evolutiilor politice ale statului moldoveean in tranzitie.

Pentru tratarea subiectului natiunii, suportul teoretic utilizat au fost tezele lui Lenin si Stalin, in care am cautat raspuns la intrebarea de ce a fost necesara construirea URSS. Printre altele, nu mi-am imaginat niciodata ca il voi studia pe Lenin sau pe Stalin. Alte surse au fost teoriile lui Johann Gottfried Herder, Gottlieb Fichte, Raphael Cahen, Emmanuel Sieyès, Ernest Gellner, Ernest Renan, Henry Lefebvre si altii. Pentru capitolele privind nationalismul moldav si sovietic, am consultat autori ca Alexandru Boldur, Nicolae Ciachir, Ion Nistor, Ioan Scurtu, Ioan Popa, Ion Gherman, Charles King si altii.

Concluziile mele sunt ca din punct de vedere istoric, geografic, etnic, suntem romani. Dar aceasta identitate nationala a inceput sa dispara dupa alipirea Basarabiei la blocul lui Stalin. Inca prin anii ’50, cand aproape toate miscarile anti-sovietice conduse de taranii simpli de la sat au fost inabusite, a inceput sa se nasca o noua identitate : cea moldoveneasca. Vorbesc de bastinasii care au sters din memoria lor trecutul romanesc. Ei si-au stilcit limba ca sa vorbeasca o limba inventata de comunisti, rusificata profund, cea moldoveneasca, si au deveit un gen nou de moldoveni.

Ce suntem de fapt astazi ? RM se imparte in moldoveni si romani. Romanii accepta trecutul istoric, iar Moldovenii accepta doar trecutul sovietic. Suntem o nedumerire de natiune, iata ce suntem.

CARTIER EUROPEAN: Transnistria ocupa un loc important in lucrarea ta, fiind si calcaiul lui Ahile al actualei coalitii la guvernare (AIE), care lupta sa traga carul spre Europa, in timp ce Transnistria se incapataneaza si trage anapoda. Ce solutii fezabile exista pentru problema transnitreana care sa nu compromita orientarea europeana a RM?

J.M-C: Am considerat mereu ca nu Transnistria compromite orientarea europeana a RM. Guvernantii de la Chisinau o compromit. Mai intii de toate, acestia trebuie sa ofere o stabilitate politica si economica  cetatenilor aflati intre Prut si Nistru. Ma intreb daca acesti guvernanti stiu ce inseamna sa faci politica. Fiindca ei fac doar piata. Nu exista decit interese personale.

In ce priviste solutiile pentru problema transnitreana, cum am mentionat si in teza, diferite idei de regionalizare pot fi aplicate. Dar pentru a identifica solutia cea mai pertinenta, trebuie de ajuns la un consens politic. Moscova este foarte influenta din pacate in acest joc din cauza lasitatii clasei politice de la Chisinau. In ziua cind o persoana  inteligenta, abila, un lider moldovean va infrunta cu onoare si fermitate privirea lui Putin, atunci conflictul va fi rezolvat.

Toate ostilitatile din lume sunt provocate de orgolii si intretinute de fatalitati. Manifestatiile in masa, la origine, sunt ideea unei persoane, sau a unui grup mic de persoane. Un conflict ca cel din Transnitria este insa intretinut de orgolii si interese. Un diplomat pe masura situatiei ii poate pune capat repede, sunt convinsa.

Am avut ocazia, fiind studenta la Lyon, sa am ca profesori diplomati francezi inca in functie sau fosti ambasadori. Ei mi-au alimentat ideea ca problemele politice sunt supuse esecului acolo unde persista absurdul si inconsistenta.

CARTIER EUROPEAN: Esti de parere ca conflictul transnistrean nu se poate rezolva decat cu forte din exterior. Care sunt acele forte realment capabile sa miste carul din loc?

J.M-C: Rolul UE si NATO in aceasta disensiune este irefragabil. Revenim deci la Marile Puteri ale lumii, cele care sunt tentate sa acorde favoruri Rusiei pentru a iesi din impasul transnitrean. Roata istoriei se intoarce in 1945, cind Marile Puteri si Rusia decid la Yalta despre soarta Basarabiei, printre altele. Sau chiar mai devreme, in 1924, la Conferinta de la Vienna, unde moderatori sunt aceleasi Mari Puteri si… Rusia. Ar fi simplu sa zicem, iata solutia! Aceasta solutia trebuie acceptata de toate partile.

Diferenta cu ce se intimpla astazi e ca suntem intr-un context de pace, iar Germania este una din Marile Puteri. Alta diiferenta, cea mai importanta, e ca astazi Republica Moldova este un punct strategic al Europei si Marilor Puteri le pasa cu adevarat de ce se intimpla pe acest teritoriu, fiind in voazinaj direct.

CARTIER EUROPEAN: Ideea federalizarii RM a fost foarte prost primita la Chisinau de analisti si de media, dupa ce se vehiculase ca Germania lui Merkel pregatea un plan de federalizare dupa modelul belgian. Ce parere ai depsre respingerea ideei de catre opinia publica basarabeana?

J.M-C: Se stie, federalismul se opune statului unitar.  Deci ideea de federalism sperie adeptii unui stat integru. Dar federalismul este un dialog care consista in a-l recunoaste si a-l respecta pe celalalt. Acest concept considera foarte importanta notiunea de proximitate. Este o modalitate mai spatiala, acordata raportului intre comunitati. Pe de alta parte, federalizarea inseamna incredere reciproca. Dar ce fel de incredere intre Chisinau si Tiraspol? Este ideea federalizarii o solutie? “Nu”, pentru ca asta ar insemna legalizarea Armatei a 14-a. Printre altele. Si “da”, daca este o federalizare conceputa si realizata de Chisinau si Tiraspol, fara joc dublu.

CARTIER EUROPEAN: Moldovenii sunt criticati in presa european si romanesca pentru ca ravnesc pasapoarte romanesti doar ca sa vina in Europa. Ce parere ai tu despre polemica pasaportelor?

J.M-C: Moldovenii nu au chef de idealuri, ci de bani. Argumentul economic ii face sa caute solutii disperate. Pentru o parte din ei. Vorbesc despre consatenii mei simpli, care au de crescut copii, nu de afaceristi care, si prin acest mod, cauta teren de activitate. Moldovenii rivnesc pasapoarte romanesti. Si Romania, daca este atit de revoltata, de ce le acorda ? Si Europa, daca este revoltata, de ce nu ia masuri ?

Aceste pasapoarte au salvat sute de femei de batai si aloolizm, au salvat copii de saracie. Stiu, a aparut problema satelor pustii, a familiilor separate, a copiilor instrainati de parinti, a batranilor abandonati.. Cetatenii simpli sunt de vina ? Cit de mult le pasa guvernantilor de aceasta criza ?

Iarasi revenim la ai nostri energici guvernanti. Citesc presa din Moldova si ma uimesc. De unde au aparut in ultimul timp atitia oameni politici care iau posesiune de posturi si decid in numele conturilor lor bancare. Dezastruos. Fiecare trage « la chita lui » vorba ceea. Si deci populatia, tot cu gindul la piinea ei, pleaca peste hotare.

CARTIER EUROPEAN: Dupa 2009, RM pare a fi un subiect la moda in mediul academic european. Prin ce e original subiectul RM?

J.M-C: Interesant prin mai multe momente. Unul este lipsa culturii politice in RM. Tensiunile sunt provocate de orgolii, presentimente.  Alt moment curios este decalajul intre instabilitatea socio-politica si modul de viata al societatii. Cetateni cu masini de zeci de mii de euro si case extravagante. Paradoxul saraciei vehiculate si a bogatiei afisate. Foarte original, nu ? Sa nu uitam ca RM se afla la frontiera Uniunii Europene, evolutia statului intriga si destabilizeaza oficialii europeni. Mediul academic este tot mai interesat de incertitudinea care domina in acest stat « in cautarea identitatii nationale », cum zice F. Parmentier.

CARTIER EUROPEAN: De ce ai ales anume subiectul RM? Propomorii lucrarii tale te-au putut indruma in subiectul respectiv?

J.M-C: Era o ocazie pentru mine sa-mi raspund la multe intrebari. Chiar daca citisem foarte multa istorie, cronici si studii, vroiam sa ma surprind prin ceva nou, pe mine si pe altii. Eram hotarita sa abordez subiectul ca un jurnalist de investigatie. Sa rasfoiesc sute de pagini de arhiva, sa caut raspunsuri acolo unde acestea nu sunt de reperat. Trebuie sa recunosc ca am fost destul de autonoma in realizarea lucrarii, directorul meu de teza a fost persoana care m-a ghidat cel mai mult, desi nici dansul nu stia ce va iesi in final. Deci nu mi-a zis ce sa scriu, mi-a zis sa  uit de jurnalistul din mine si sa devin cercetator. Sa fiu cit mai obiectiva. La inceput mi-a sugerat citeva idei pe care, pina la urma, le-am abandonat. Fiindca tot dind forma, corp si suflet, lucrarii, un nou concept vedea lumina zilei.

Dar ceea ce nu am reusit e ca, pina la urma tot jurnalistul a dominat cercetatorul. Am pus atita pasiune, ca la capitolele cu Stalin scriam cu lacrimi. Traiam evenimentele unde se decidea sovietizarea romanilor din Basarabia. Cert, un cercetator nu procedeaza astfel, nu e bine, mi s-a reprosat acest lucru la sustinere, dar asta este. Am depus eforturi si am schimbat zeci de cuvinte militantiste prin sinonime mai neutre, dar indignarea tot a ramas impregnata.

CARTIER EUROPEAN: Cum sunt priviti basarabenii de mediul academic de la Lyon?

J.M-C: In timpul studiilor mele la universitatea Lyon 3, in primul an de masterat in Informare si Comunicare, eram inca privita cu interes, colegii vroiau sa afle foarte multe despre tara mea de orgine. Imi amintesc ca la prima noastra lectie de engleza, profesoara m-a chemat in fata clasei sa vorbesc despre Moldova. Si un coleg m-a intrebat cum arata moldovenii, cum sunt imbracati. I-am raspuns intr-o clipita : Suntem ca voi, nu suntem un « savage people… ». Popor salbatic…ce mi-a venit sa zic asta ? Azi imi zic ca moldovenilor le ramine totusi o doza de salbaticie.

Actualmente sunt foarte multi studenti basarabeni in Lyon, in Franta, in general. Mi se intimpla des sa aud : ah, sunteti din Moldova, am o prietena de acolo. Sau : prietena mea ucraineanca, sunteti din tari vecine, nu ?

CARTIER EUROPEAN: Care este dificultatea principala a unui doctorand basarabean in Europa si ce sanse profesionale il asteapta?

J.M-C: Nu cred ca ar fi o diferenta cu alt doctorand, francez sau marocan. Cunosc basarabeni, fete si baieti, care si-au gasit repede de lucru dupa absolvire, cu salarii bune. Conteaza cit esti de motivat, nu de unde vii. Daca esti capabil sa te integrezi, reusesti cu brio. In general, daca este sa vorbim despre sanse profesionale, intreprinderile franceze cu activitati spre international sunt interesate de profilul asa-zis « Europa de Est ». Dar sa nu uitam ca Franta inregistreaza un numar foarte mare de someri din cauza crizei economice actuale, deci moldovenii de aici sunt vizati, fara indoiala.

CARTIER EUROPEAN: Mai cunosti basarabeni in Europa a caror teza de doctorat este in  elaborare? Tematicile lucarilor abordate?

Cunosc basarabeni care au sustinut deja lucrarile, nu neaparat legate de Republica Moldova.

CARTIER EUROPEAN: Recent am auzit o teza in franceza scoasa la Chisinau. Ai de gand sa publici teza in Franta sau la Chisinau?

J.M-C: Pregatesc  si eu publicarea tezei in Franta. Mai am un pic de lucru, mai am si alte proiecte.

CARTIER EUROPEAN: Mai mentii legatura cu Mircea Snegur? I-ai expediat si dumnealui un exemplar?

J.M-C: De cind ma aflu in Franta, l-am sunat ori de cite ori am avut nevoie si a fost mereu disponibil. Inca nu i-am trimis lucrarea, fiindca doresc sa-i trimit cartea deja publicata.

CARTIER EUROPEAN: Iti urez mult succes si recompensarea eforturilor de cercetare.

J.M-C: Multumesc mult, succese tuturor !

Consemnat de Ludmila Bulgar, IEMoldova


[1]

BASIUL, Valentina, “Vladimir Besleaga: “Se prevad lucruri triste si foarte tragice pentru acest stat-nedumerire Republica Moldova”, ADEVARUL, ziar cotidian, versiunea electronica, 16.11.2012, http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Vladimir_Besleaga-_-Se_prevad_lucruri_triste_si_foarte_tragice_pentru_acest_stat-nedumerire_Republica_Moldova_0_811119162.html, [Consultat: 19.11.2012].

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s