IPOTEZE: Romii/Tiganii, subiectul orfan al istoriei contemporane

Interviu realizat de Ludmila Bulgar, Cartier European

Tatiana Sirbu: “Sper ca aceasta lucrare sa le faciliteze romilor din Republica Moldova, chiar daca intr-o masura foarte mica, cunoasterea trecutului lor”. Interviu exclusiv cu cercetatoarea Tatiana Sirbu pe marginea tezei sale de doctorat sustinuta la ULB (Belgia) si consacrata satelor de romi in Basarabia sub trei administratii.

Tatiana Sirbu, doctor in Istorie (ULB)

Subiectul romilor a devenit la moda pentru ong-urile care vaneaza finantari, dar putini sunt expertii sau cercetatorii care au cautat sa inteleaga mai multe despre stigmatizarea si evolutia in timp a acestei populatii. Basarabeanca Tatiana Sirbu este o pasionata. A “adoptat” subiectul romilor/tiganilor inca de la facultate, asa incat a reusit sa aduca in atentia publicului academic european evolutia acestei comunitati, prin prisma satelor de romi in Basarabia sub trei administratii diferite, de la 1812 pana la 1956, de cand dateaza ultimul « Ucaz » sovietic vizand sedentarizarea fortata a tiganilor. Istoricul Igor Casu, ca membru al juriului, a fost prezent la Bruxelles cu ocazia sustinerii tezei. Recent, pe 19 decembrie 2012, rezultatele cercetarii sale au fost prezentate la Centrul de Studii si Documentare despre Razboi si Societatile Contemporane (CEGES) din Belgia la care am asistat.

Teza de doctorat « La Politique des ‘villages tsiganes’ en Bessarabie sous trois administrations: tsariste, roumaine et soviétique: 1812-1956″,      sustinuta la ULB, Bruxelles, de Tatiana Sirbu. Proiect stiintific realizat cu sustinerea financiara a Fondului « Xenophilia », Belgia.

CARTIER EUROPEAN: Teza ta de doctorat, sustinuta la Université Libre de Bruxelles, abordeaza atitudinea a trei administratii din Basarabia fata de romi. Ce intrebari te chinuiau cand ai inceput aceasta lucrare?

TATIANA SIRBU: Proiectul de cercetare propus la inceputul studiilor de doctorat rareori corespunde celui final. Proiectul viza initial comparatia dintre situatia tiganilor si a evreilor din Basarabia in perioada interbelica si cea a celui de-al doilea razboi mondial, dar ulterior am renuntat, fiindca expertiza mea pe istoria evreilor in general si a celor din Basarabia in special era sumara in comparatie cu ceea ce cunosteam deja despre romi. De fapt, initial m-am intrebat de nenumarate ori, care ar fi locul acestei comparatii in problematica lucrarii mele.

CARTIER EUROPEAN: De unde ti se trage pasiunea pentru acest subiect foarte trendy astazi si aproape reprobat in trecut?

TATIANA SIRBU: Se poate vorbi de un subiect la moda atunci cand lucrarile in domeniu sunt in abundenta, ceea ce nu se intampla inca in cazul cercetarilor pe romi. Dupa mine, mai mult se discuta pe acest subiect in spatiul public si nu in cel academic. Cred ca ai dreptate, ma pasioneaza foarte mult indiferent de frecventele impedimente si dificultati intalnite pe parcursul acestui proiect de cercetare. Originile acestei pasiuni vin din perioada anilor de facultate, atunci cand am fost obligati sa facem un stagiu in arhive. Pe parcursul stagiului am decis ca subiectul lucrarii mele de licenta va fi unul care va presupune studiul stiintific al documentelor de arhiva. Precoce fiind, nu stiam exact ce anume as vrea sa fac, de aceea am intrebat directorul-adjunct din perioada respectiva, responsabil de noi, stagiarii, sa-mi sugereze cateva subiecte interesante, inca putin studiate in Republica Moldova. Peste o saptamana, el mi-a propus o lista de sase subiecte dintre care eu am ales subiectul « Tiganii din Basarabia ». El a fost foarte uimit ca n-am ales un subiect pe elite, in lista fiind unul despre nobilimea din Basarabia. N-as putea sa explic acum de ce am ales acest subiect atunci, dar imi amintesc cu certitudine ca l-am ales imediat, fara niciun fel de ezitare. Asa a inceput epopeea cercetarii mele, care a avut un debut si o continuare deloc facile.

CARTIER EUROPEAN: Ce solutii pot aduce constatarile si concluziile tezei tale la imbunatatirea situatiei romilor in Europa de azi?

TATIANA SIRBU: De fapt, rolul lucrarii mele nu e de a da solutii, ci de a oferi mai degraba o intelegere mai buna a situatiei actuale a romilor, fiindca noi, cei din Republica Moldova (si nu numai) cunoastem foarte putine despre Celalalt, in cazul nostru, despre romi. In plus, nici romii nu cunosc aproape nimic despre ei, fiindca la scoala ei invata istoria in care ei nu se regasesc, chiar daca prezenta lor este atestata de secole pe acest teritoriu. Sper ca aceasta lucrare sa le faciliteze romilor din Republica Moldova, chiar daca intr-o masura foarte mica, cunoasterea trecutului lor.

Deocamdata, lucrarea nu este accesibila publicului larg, dar as vrea in viitorul apropiat sa o public sub forma de monografie. Pana atunci, incerc sa diseminez rezultatele acestei cercetari in cadrul diverselor seminare si conferinte in Europa, ultima fiind cea de la CEGES, Belgia, o alta prezentare este prevazuta in ianuarie, tot la Bruxelles.

Tatiana Sirbu (stanga), doctor in istorie (ULB), la CEGES Bruxelles

Tatiana Sirbu (stanga), doctor in istorie (ULB), la CEGES Bruxelles

CARTIER EUROPEAN: In cadrul unei discutii, un roman de origine roma stabilit la Bruxelles, mi-a spus ca el prefera sa se numeasca “Tigan”. Care e termenul corect pe care ar trebui sa-l folosim pentru a nu leza pe nimeni?

TATIANA SIRBU: Nu stiu daca multi din mediul academic ar putea sa va zica transant care din aceste doua etnonime – “Rom”/”Tigan” – este ‘corect’. Spre exemplu, in Romania, dezbaterile pe acest subiect continua si un argument in acest sens ar fi lucrarea aparuta anul acesta la Cluj-Napoca cu titlul sugestiv „Rom sau Tigan. Dilemele unui etnonim in spatiul romanesc”. Cred ca acest subiect preocupa in mod special tiganologii/romologii din Romania, fiindca etnonimul ‘Rom’ a stat la baza mai multor polemici in mass-media romaneasca, motivul fiind asemanarea acestui etnonim cu acel de ‘Roman’, mai ales la traducerea lui in alte limbi. Aceasta asemanare nu convenea si nu convine inca multora in Romania si acesta este doar unul din aspectele subiectului complex despre care vorbim. In tarile ex-URSS si in Balcani, unde etnonimul ‘Rom’ sau ‘Tigan’ cu variatiile sale desemneaza aceasta comunitate,  acest subiect nu preocupa atat de mult, fiindca el nu face probabil referinta si nu-si gaseste asemanarea in nimic, astfel incat autonimul ‘Rom’ a fost preluat cu facilitate de catre autoritatile locale/nationale. Subiectul acestor polemici este foarte complex si este foarte dificil de abordat doar in cateva fraze. Recomand celor interesati de subiect sa citeasca lucrarea mentionata mai sus si astfel isi vor crea o viziune asupra problemei.

CARTIER EUROPEAN: La ultima conferinta a Oficiului European de Informare privind Romii s-a pus accentul pe genocidul romilor[1] a carei recunoastere s-ar putea sa se realizeze in Parlamentul European prin instituirea zilei de 2 august 1944 drept cea a memoriei romilor care au pierit alaturi de evrei si alte victime ale holocaustului perpetuat de nazisti. Cum va schimba aceasta recunoastere situatia romilor de azi?

TATIANA SIRBU: Recunoasterea nu va schimba situatia actuala per ansamblu a romilor si propabil nu acesta este scopul institutiilor implicate in proces. Pe de alta parte, putini vor fi acei, care vor sti despre aceasta zi. Daca mergeti in comunitati, veti constata cu stupoare ca putini stiu despre ‘forfota politica’ la nivel european. Un lucru este cert: toate aceste grupuri de lingurari, ursari, gabori, ciurari, etc., cunoscuti de toti ca si Tigani/Romi, prin aceasta recunoastere isi vor gasi un mic loc in istoria Europei, din pacate prin intermediul unei tragedii.

CARTIER EUROPEAN: Subiectul romilor a devenit unul foarte sexy in ultimul timp, daca-mi pot permite formula. Cand ai inceput tu doctoratul se interesa cineva de problema aceasta in Moldova sau chiar in Belgia? Era deja evocata deschis discriminarea acestei populatii in presa?

TATIANA SIRBU: Cand a inceput sa ma preocupe acest subiect (in 1998), nu cunosteam pe nimeni in Moldova, care ar face cercetari, cu exceptia lui Ion Dron, care a publicat cateva articole in presa nationala. Accesul la surse, la Internet, era incomparabil cu ceea ce avem astazi si nu exagerez deloc. As vrea sa fac o mica digresiune si sa va dau un exemplu: in perioada anilor mei de facultate (1995-2000) pentru a naviga pe Internet trebuia sa te inscrii o saptamana in prealabil pentru accesul de 15-30 de minute la unul din vreo 10 calculatoare destinate tuturor studentilor Universitatii de Stat din Moldova. Accesul la surse pe de o parte, iar pe de alta parte cursurile din cadrul facultatii de istorie nu faceau deloc referinta la minoritati, politici fata de ei, etc.

Despre deportarea romilor in Transnistria am auzit pentru prima data prin 2001 de la Pavel Andreicenko, ong-ist si lider rom foarte cunoscut in perioada anilor 1990 in Republica Moldova. El era unul din supravetuitorii acelor deportari, si doar dupa decesul lui am aflat despre asta. In timpul putinelor discutii ce le-am avut cu el, imi vorbea despre deportarea tiganilor in general, dar niciodata nu mi-a zis ca familia lui a fost deportata, iar presa locala a voalat aproape intotdeauna acest subiect in articolele despre el, cu exceptia unui singur articol.

Nu era ‘trendy’ ca subuect, preiau termenul folosit de tine mai devreme, si cred ca nici acum nu este foarte la moda in RM, cu mici exceptii, fiindca el reflecta un pasaj din istoria acestei comunitati stigmatizate. Este vorba de politica lui Ion Antonescu fata de romi si deportarea lor in Transnistria in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Subiectul romilor nu convine multor intelectuali de la noi, pentru ca a lasat o urma profunda in memoria colectiva a acestei comunitati, chiar si a celor ce nu au fost deportati. Cred ca ar trebui sa invatam, sa ne asumam nu numai momentele asa-zise glorioase ale trecutului nostru, dar si greselile noastre.

In Belgia, interesul fata de acest subiect a aparut incomparabil mai devreme decat in RM. Cel mai remarcabil specialist in domeniu din Belgia, dupa parerea mea, este etnologul si antropologul Alain Reyniers. El e si redactorul-sef al revistei franceze de specialitate Etudes tsiganes, cea mai renumita in spatiul francofon, editie trimestriala, editata din 1955, si care este o replica a revistei anglo-saxone Gypsy Lore Society, fondata in 1888. In ceea ce priveste discriminarea romilor, ei au fost  in general discriminati, doar ca noi vorbim despre aceasta  de cand a aparut termenul ‘discriminare’. In Republica Moldova, in presa, articolele cu un mesaj tendentios despre romi apar cu o regularitate net inferioara in comparatie cu numarul celor ce apar in Romania.

CARTIER EUROPEAN: Romii au fost victime ale deportarilor in Transnistria de catre regimul Antonescu in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la fel ca si evreii. Tu ai studiat si acest epizod in teza ta. Ce anume au suferit romii in Transnistria?

TATIANA SIRBU: Multi romi care au murit de foame si de frig, altii au fost impuscati, potrivit unor marturii ale supravietuitorilor.  Multi au murit in timpul deportarii, convoaiele de tigani fiind efectuate pe jos.

CARTIER EUROPEAN: Cati romi au pierit in Transnistria?

TATIANA SIRBU: Din Basarabia au fost deportati in Transnistia aproximativ 2.237 de persoane considerate « tigani nomazi » si « tigani ne-nomazi periculosi ordinei publice ». Din Romania, in total – 25 de mii, dupa unii istorici, si 36 de mii, dupa altii. Numarul celor care au revenit din Transnistria e foarte greu de estimat, fiindca autoritatile n-au fost preocupate de contabilizarea celor care au supravietuit. E foarte dificil sa facem o estimare. Cifrele nu sunt clare in cazul celor deportati, ca sa nu mai vorbim de cei care au murit.

CARTIER EUROPEAN: In Belgia se doreste infiintarea unui Consiliu al Romilor, care ar fi un fel de organism de mediere intre guvern si romii din Belgia, in general. Ce rost ar avea o asemenea structura, dupa parerea ta?

TATIANA SIRBU: Stiu ca de vreo doi ani un centru din Wallonia are ca misiune medierea dintre romi si autoritatile locale sau regionale. Beneficiarii, adica romii, sunt cetateni ale statelor membre din Europa centrala si orientala si nu cetateni ai Belgiei. Dupa mine, e important sa existe mediatori sociali, care sa ghideaze romii in demersurile lor administrative.

CARTIER EUROPEAN: Emaniciparea romilor din Macedonia prin edificarea orasului Suto Orizari, langa Skopje, reprezentarea romilor in parmalentul national si in ministere, este un caz reusit de depasire a conditiei romilor: a aparut o clasa medie, un fel de noblete a romilor: copiii sunt scolarizati de mici, fac studii universitare, au perspective, etc. Poate servi acest oras drept exemplu de integrare a romilor sau de argument contra stigmatizarii romilor?

TATIANA SIRBU: Toate ‘povestile de succes’ servesc drept exemplu si cred ca functioneaza nu doar in cazul romilor. Nu este unica ‘poveste de succes’ in cazul romilor si ele exista peste tot, dar nu sunt inca suficiente pentru a demola macar o parte din cliseele despre romi.

CARTIER EUROPEAN: Etnologul Martin Olivera, autorul cartii “Roms de Roumanie, la diversité méconnue” (2009), considera ca vehicularea originii indiene a romilor in istorie, literatura si chiar in actele europene nu contribuie cu nimic la perceperea realitatilor istorice si socioculturale pentru ca intareste imaginea de alohton, de venetic, care justifica la inceputul sec. XX in Franta controlarea si respingerea romilor. In acest context, care ar trebui sa fie momentul fondator al istoriei moderne a romilor care ar permite avansarea cauzei romilor?

TATIANA SIRBU: Faptul ca romilor le sunt atribuite origini indiene nu are cum sa conteste prezenta lor in spatiul european din secolul XIV, cel putin, si respectiv imaginea de autohton si nu de alohton. Ce inseamna a fi autohton ? – Primul venit ( !) e autohton si cel venit mai tarziu e alohton. E dificil de gasit granita dintre ele. Astfel, nu putem vorbi despre un moment fondator al istoriei moderne a romilor, fiindca ei au fost prezenti intotdeauna (aproape) si nu exista o istorie doar a romilor, ci a noastra, cu totii diferiti, si cu evenimente comune si mai putin comune.

Tatiana Sirbu CV: Cercetaroare si experta pe subiectul Romilor in cautarea entuziasmului ong-ist – consultant-voluntar la Centrul de Studii si Documentare despre Razboi si Societatile Contemporane (CEGES) din Belgia; in trecut: ong-ista activa si funambul in mediul academic din RM.


[1] ERIO, Conference “Learning from the past: the Roma Holocaust”, http://www.erionet.eu/event-261112

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s