EUROMOLDOVA:Populatia trebuie sa vada si sa simta efectele apropierii de UE

Sensibilizarea la ideea de integrare europeana si reflectarea in mass media poate schimba opinia publica

Moldova a fost “eleva exemplara” in 2012 la capitolul integrare europeana, dar care sunt sansele ei de a se mentine pe aceasta pozitie in continuare, avand in vedere criza politica recenta? In luna mai, fundatia Soros si partenerii acesteia vor publica Inxedul 2013 de Integrare Europeana al celor sase state din Parteneriatul Estic: Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaijan, Belarus. Expertul ucrainean Iryna Solonenko, care dirijeaza o echipa de 50 de experti din cele sase tari, ne livreaza cateva indicii despre pozitia Moldovei din Indexul 2013.

CARTIER EUROPEAN: Moldova aparea ca “eleva exemplara” in Indexul de Integrare Europeana (Index EaP) din care fac parte cele sase state ale Parteneriatului Estic, cu cele mai bune performante la toate capitolele. Avand in vedere ca in luna mai veti publica Indexul EaP 2013, ne puteti da cateva indicii despre pozitionarea Republicii Moldova in 2013?

Eu cred ca Moldova va ramane fruntasa si in editia 2013 al Indexului EaP care va fi publicat in luna mai. Moldova este pe cale de a finaliza punerea in aplicare a Planului de Actiuni si liberalizarea vizelor. Sunt progrese si in alte domenii. In pofida instabilitatii politice din Moldova, aceasta are totusi rezultate bune in comparatie cu celelalte state [ale EaP].

CARTIER EUROPEAN: In 2012, la capitolul “sensibilizare fata de idea integrarii europene (IE)” cele sase state au inregistrat rezultate slabe, in parte din cauza ca doar societatea civila si donatorii au fost implicati in aceasta activitate, nu si agentiile statale. Ce progrese sunt la acest subiect in Moldova?

“Sensibilizare fata de idea integrarii europene (IE)” este slaba in toate statele Indexului EaP. Pe noi ne interesa daca agentiile guvernamentale practicau aceasta activitate in mod sistematic, nu ad hoc, si bugetul alocat pentru aceasta. (…) Se pare ca aceasta sensibilizare nu este o prioritate pentru guvernele statelor EaP. Aceasta se explica prin faptul ca delegatiile UE fac acest lucru in unele tari, in plus de asociatiile societatii civile finantate de donatori straini.

CARTIER EUROPEAN: Indexul 2012 evoca de asemenea o oarecare “oboseala” a integrarii europene in Moldova din cauza crizei economice in Europa, etc., dar si din cauza retoricii negative a Partidului Comunistilor despre UE. Ce legatura este intre aceasta “oboseala” si lipsa eforturilor de “sensibilizare la idea de integrare europeana”? Este oare justificata aceasta “oboseala”?

In Moldova, integrarea europeana mai are multi adepti in comparatie cu celelalte state ale EaP. Sensibilizarea la ideea de integrare europeana practicata in mod sistematic si daca este reflectata de mass media poate schimba opinia publica. Asta a fost cazul in fostele tari candidate. (…) Cu toate acestea, daca sensibilizarea respectiva nu este insotita de reforme concrete, nu este suficienta. Populatia trebuie sa vada si simta ca efectele procesului de apropiere de UE are efecte reale asupra lor: se circula mai usor, se reduce coruptia, etc.

CARTIER EUROPEAN: Indexul al carui lider de proiect sunteti a fost conceput ca un instrument de incurajare: “mai mult pentru cel care face mai mult efort” este metoda aplicata de UE dupa “Primavara Araba” si se potriveste si tarilor din Partenariatul Estic. In acest context, daca Moldova continua eforturile, care sunt sansele ei de a parasi parteneratul pentru a deveni tara candidata?

Intrebarea daca Moldova poate primi statutul de candidat este prematura, avand in vedere recenta evolutie a situatiei in Moldova. Teoretic vorbind, nu cred ca este posibil in timpul apropiat. In ultimii 20 de ani, politicile UE fata de Europa de Est arata ce Europa prefera sa elaboreze politici si instrumente pentru grupuri de tari. Din acest motiv, Moldova dorea sa fie perceputa drept parte a tarilor din Balcanii Occidentali (cu Acord de stabilizare şi de asociere) mai curand, decat ca tara din Politica europeana de vecinatate (PEV). Cel putin asta era discutia acum cativa ani. Daca acest lucru s-ar fi intamplat, Moldova ar fi avut mai multe sanse de a deveni tara candidata ca parte a Balcanilor Occidentali. Acum insa acest lucru este putin probabil.

CARTIER EUROPEAN: Comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, a declarat in ianuarie la Consiliul Europei la Strasburg ca articolul 49 din Tratatul de la Lisabona le permite statelor care respecta valorile europene sa introduca cererea pentru a deveni membru al UE, ceea ce ne face sa credem ca Moldova ar avea sansa sa faca acest lucru in viitor. Cat de aproape este Moldova de acea zi “memorabila”?

Eu cred ca nu trebuie sa confundam perspectiva de stat membru al UE, statutul de candidat si statutul de membru al UE. Aceastea sunt toate etape diferite si mult timp poate fi necesar pentru a parcurge fiecare etapa. Eu inteleg ca Moldova are multe sanse de a i se promite perspectiva de membru al UE anul acesta. Acest lucru ar fi mentionat in Preambulul Acordului de Asociere, care ar putea fi semnat la Vilnius la summitul Parteneraitului Estic. Cu toate acestea, avand in vedere recentele evenimente din Moldova, aceasta perspectiva nu ar insemna statut de candidat. Un stat trebuie sa introduca cererea de membru al UE si apoi poate urma o perioada lunga de timp pana cand cererea este acceptata si cand Consiliul european decide acordarea statutului de tara candidata. Statutul de membru al UE ar fi etapa urmatoare, care poate interveni cu mult timp dupa ce negocierile sunt incheiate. Polonia si Tarile Baltice, ca membri recenti ai UE, au primit perspectiva de membru al UE in 1993 si au aderat la UE abia zece ani mai tarziu. Acesta este totusi un scenariu optimist. Tarile din Balcanii Occidentali sau Turcia arata ca aceasta perioada poate fi si mai lunga.

CARTIER EUROPEAN: Cum se poate explica faptul ca Moldova, care pare a fi atat de aproape de UE, avand in vedere progresele ei de integrare europeana, se afla intr-un grup de state unde figureaza o dictatura ca Belarus. Se asteapta cumva ca socializarea sa aiba un efect pozitiv asupra Belarus sau este o dovada a fragilitatii democratiei in Republica Moldova?

Belarus nu poate fi considerata drept un membru deplin al Parteneriatului Estic si nivelul de integrare al celor doua state nu este comparabil si nici cu celelalte state de altfel nu putem compara Belarus. Aceasta tara nu are un cadru contractul, Acordul de Parteneriat si Cooperare, cu UE. Eu insa cred ca este o ideea buna includerea Belarus in Partenariatul Estic, anume ca si cadru de socializare. Astfel, societatea civila si functionarii se familiarizeaza cu UE si cu initiativele multilaterale ale EaP, ceea ce sporeste probabilitatea evolutiei situatiei in Belarus pe termen lung.

Inteviu realizat de Ludmila Bulgar, “Cartier European” blog

Versiunea originala este in limba engleza: http://cartiereuropean.wordpress.com/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s