Hotărârea luata de gardienii Constituției este tendențioasă și reprezintă un pericol pentru separarea puterilor în stat pentru că se bazează pe simple “suspiciuni”. In același timp, abuzul în actul guvernării din partea fostului Prim-ministru, revelat de interceptările telefonice ilegale, ar fi fost imediat sancționat politic de Parlament, media si societatea civilă intr-un stat democratic funcțional, consideră basarabeanul Andrei Gurin, jurist la Comisia Europeana*

Basarabeanul Andrei Gurin, jurist, CE

* Ideile exprimate în acest articol sunt opinii personale şi nu reprezintă poziția oficială a instituțiilor europene.

Fiind român basarabean, dar și cetățean al Republicii Moldova, urmăresc cu atenție evenimentele majore de la Chișinău. Rapiditatea ultimelor schimbări de situație de pe scena politică  m-au surprins si mă îngrijorează profund având in vedere riscul real de a reveni la un regim autoritar.

In calitate de jurist, aș dori sa comentez în special recenta decizie a Curții Constituționale a Republicii Moldova privind neconstituționalitatea decretului de desemnare a candidatului Vlad Filat pentru funcția de Prim-ministru. Aceasta decizie mi se pare una foarte tendențioasa din punct de vedere juridic și periculoasă din perspectiva separării puterilor în stat.

Faptul că moțiunea de cenzura a guvernului, votată de Parlament, avea la bază “niște suspiciuni de corupție” împotriva unor membri ai guvernului nu poate servi drept argument juridic în favoarea imposibilității definitive a fostului Prim-ministru de a fi desemnat pentru acest post intr-un viitor guvern. În fond, o simplă suspiciune nu poate avea efecte juridice intr-un stat de drept, invocat cu atâta vervă de către CC, în lipsa argumentelor si probelor reale. O alta „mâncare de pește” este responsabilitatea politică a guvernului fața de Parlament. Într-adevăr, Parlamentul este liber si suveran să decidă dacă acordă sau retrage încrederea guvernului, bazându-se pe diverse motive ce țin de viziuni politice, credibilitate, integritate etc., unde „suspiciunile” pot intra valabil în calcul. Într-un stat de drept, nu este nicidecum rolul unei jurisdicții, chiar și a celei supreme, sa decidă în locul Parlamentului care sunt implicațiile politice ale unor „suspiciuni” care planează asupra unor reprezentanți ai puterii.

Lăsând deoparte însa argumentele juridice, sunt ferm convins că într-un stat democratic funcțional, în care instituțiile publice, partidele politice, dar și mass-media si societatea civilă, își joaca bine rolul care le este atribuit, o persoana cu „biografia” si stilul de guvernare a fostului Prim-ministru nu s-ar menține mult timp la guvernare. Doar scandalul interceptărilor telefonice (și asta independent de chestiunea legalității acelor interceptări), care a revelat explicit un abuz în actul guvernării, ar fi trebuit în mod normal să atragă retragerea suportului politic pentru Prim-ministru, în primul rând, de către propriul partid (oare nu sunt alți oameni demni de postul de Prim-ministru in acest partid?) și, în fine, de către societate în ansamblu.

Republica Moldova însa nu este un stat democratic funcțional, ci un stat „trăsnit” unde partidele politice (cel al fostului Prim-ministru, dar și cele ale oponenților săi politici) sunt niște structuri feudale subordonate direct unor lideri-satrapi și instituțiile statului servesc mai mult interesele private decât interesul public. In același timp, societatea civilă și mass-media sunt prea slabe ca să reacționeze prompt și eficient la abuzuri. Prin urmare, verdictul meu cetățenesc est unul foarte simplu: Curtea Constituționala a o adoptat o hotărâre „trăsnita” într-un stat „trăsnit”.

Scurt Curriculum Vitae: Născut în 1982 în Cimișlia, Andrei Gurin și-a făcut studiile gimnaziale în Republica Moldova, iar cele liceale în România, după care a studiat dreptul comunitar în universitățile din Strasbourg (Robert Schuman), Paris (Sorbona) şi Londra (King’s College).  Mai bine de cinci ani, Andrei Gurin lucrează în calitate de jurist la Comisia Europeană, Direcţia „Piaţa internă şi servicii”, în una dintre secțiile specializate în reglementarea serviciilor financiare.

Autor: Andrei Gurin, pentru Cartier European.